Consecin

Consecin?ele migra?iei ?i noi m?suri de securitate în Fran?a
Laura Mihaela BRIE

Rezumat:
ÎN CONTEXTUL ACUTIZ?RII CONFLICTULUI DIN SIRIA ?I VENIREA VALURILOR DE REFUGIA?I ÎNSPRE EUROPA, ESTE IMPORTANT? REEVALUAREA SECURIT??II ÎN STATELE EUROPENE, ÎN SPECIAL CELE ÎN CARE DORESC S? SE STABILEASC? ACE?TI REFUGIA?I, DAR ?I CELE CARE SUNT TERITORII DE TRANZIT PENTRU ACE?TIA. FRAN?A ESTE UNUL DIN ACESTE STATE, DE TRANZIT, DAR CARE S-A CONFRUNTAT, NU CU MULT TIMP ÎN URM?, CU ATACURI TERORISTE CARE AU ZDRUNCINAT SOCIETATEA FRANCEZ?, ACESTEA FIIND UN FACTOR ÎN PLUS CE A IMPUS ÎMBUN?T??IREA M?SURILOR DE SECURITATE EXISTENTE DAR ?I INTRODUCEREA UNORA NOI. ACEST STUDIU ARE CA SCOP REALIZAREA UNEI SCURTE ANALIZE CU PRIVIRE LA SITUA?IA REPUBLICII FRANCEZE ÎN URMA VALURILOR DE REFUGIA?I CARE ÎI TRANZITEAZ? TERITORIUL, PRECUM ?I PREZENTAREA NOILOR M?SURI ADOPTATE, ÎN VEDEREA CONSOLID?RII SECURIT??II.

Cuvinte cheie: migra?ie, Fran?a, securitate, m?suri
Introducere
Migra?ia este o form? de mobilitate a oamenilor ?i nu este un fenomen nou, a existat din cele mai vechi timpuri, iar în ultimii câ?iva ani, migra?ia interna?ional? a devenit o problem? major?. Globalizarea a accelerat migra?ia oamenilor, crescând totodat? ?i diversitatea tipurilor de migran?i. Progresul tehnologic ?i al comunica?iilor au facilitat foarte mult mi?c?rile migratoare.
Statisticile Organiza?iei Interna?ionale pentru Migra?ie arat? c? în 1990 erau aproximativ 154 milioane de migran?i interna?ionali, în 2000 num?rul lor crescuse la 173 milioane, iar în 2010 a ajuns la 222 milioane. Ast?zi exist? aproximativ 244 milioane de migran?i interna?ionali, aproape 25% din totalul de un miliard de migran?i în lume, ceilal?i fiind migran?i sau persoane str?mutate în interiorul ??rii.

Factorii care stimuleaz? migra?ia sunt mul?i ?i varia?i. Între ace?tia, amintim în primul rând s?r?cia, c?ci avem înc? peste 680 milioane de oameni numai în Africa ce tr?iesc în condi?ii de s?r?cie extrem?. Un alt factor important este r?zboiul. Conflictele violente, r?zboaiele civile ?i str?mut?rile înfrâneaz? dezvoltarea ?i distrug tot ceea ce s-a contruit în timpul cooper?rilor. Un alt factor demn de men?ionat este degradarea mediului. Aceast? degradare poate fi cauzat? tot de r?zboaie, care distrug grav mediul pe termen lung ?i priveaz? oamenii de spa?iul lor de via??. Îns? ceea ce le lipse?te cu adev?rat tuturor acestor oameni poate fi numit simplu: securitate uman?. Securitatea nu este doar absen?a violen?ei, ci cuprinde ?i securitate politic?, social?, economic? ?i ecologic?. A tr?i în securitate înseamn? a fi protejat de s?r?cie, de foamete, de boli, de dezastre ecologice. A?a cum spunea filosoful Wilhelm von Humboldt, nu exist? libertate f?r? securitate. La fel se poate spune ?i despre dezvoltare, c?ci pacea ?i stabilitate sunt cerin?e obligatorii pentru dezvoltare durabil?. Alte cauze care pot determina migra?ia sunt: persecu?iile religioase, etnice, politice, suprapopularea, dar nu trebuie uitat? nici migra?ia for?at? (sclavi, trafic de persoane, deport?ri).

Dac?, a?a cum spuneam, cauzele migra?iei sunt variate, la fel sunt ?i consecin?ele migra?iei. De exemplu, conflictele violente nu sunt doar o cauz? a migra?iei, ci ?i o consecin??, deoarece migra?ia poate fi un factor de destabilizare ?i poate reprezenta o amenin?are la adresa securit??ii în ??rile de destina?ie, în primul rând prin sentimentul de team? pe care îl genereaz? în ??rile gazd?. Acolo unde migran?ii sunt v?zu?i ca o amenin?are, pot ap?rea tensiuni.
Acutizarea din ultimii ani a r?zboiului sirian a determinat reapari?ia fenomenului migra?iei în mas?. Criza refugia?ilor, dar ?i atacurile teroriste recente, au determinat guvernele, precum ?i comunitatea academic?, s? priveasc? tot mai mult migra?ia ca pe o problem? de securitate la nivel global. A?a cum spunea Adamson, migra?ia interna?ional? a devenit cea mai important? pe agenda de securitate interna?ional?, iar pentru oamenii de ?tiin?? ?i factorii de decizie este tot mai dificil? ignorarea rela?iei dintre migra?ie ?i securitate în aceast? lume globalizat?.
Mul?i consider? c? migran?ii, sau cel pu?in anumite categorii de migran?i, pot reprezenta o amenin?are la autonomia, suveranitatea ?i integritatea teritorial? a statului, având capacitatea de a cauza dispute ?i chiar conflicte între state.

Astfel, pentru a r?spunde acestor tendin?e, guvernele au început s? introduc? m?suri ?i s? adopte legi restrictive pentru a încerca s? controleze ?i s? gestioneze oarecum persoanele care vin pe teritoriul statelor lor. S-au cheltuit sume mari de bani pentru securitizarea frontierelor, inclusiv prin construirea de ziduri fizice, sau prin implementarea unor sisteme de securitate militarizate de supraveghere a c?ilor maritime ?i a frontierelor. Fran?a este unul din statele care g?zduie?te un mare num?r de imigran?i, în special musulmani, care este ?i un stat de tranzit pentru refugia?ii sirieni ?i care, în plus, a fost ?i ?inta mai multor atentate teroriste, în ultimii câ?iva ani. Ca urmare, Republica Francez? a început s? acorde o mai mare aten?ie m?surilor de securitate, în speran?a de a consolida siguran?a ??ri ?i a cet??enilor s?i.

Eviden?e în literatura de specialitate
Migra?ia este o tem? tot mai des abordat? atât în mediul academic, în diferite lucr?ri ?tiin?ifice, cât ?i în dezbateri publice ?i analize economice.
În ce prive?te literatura de specialitate, aceasta este centrat? mai mult pe migra?ia interna?ional?, iar aspectele cele mai des abordate în leg?tur? cu aceasta sunt cele economice ?i sociale. Multe din aceste lucr?ri aduc argumente cu privire la beneficiul pozitiv adus de migra?ie, atât pentru ??rile de origine, ??rile de destina?ie, cât ?i pentru migran?ii în?i?i. O lucrare important? este cea a lui Lant Pritchett, „Let Their People Come: Breaking the Gridlock on Global Labor Mobility”, unul din autorii care consider? c? migra?ia interna?ional? a for?ei de munc? poate avea drept rezultat bun?starea mondial?. Se poate men?iona ?i lucrarea lui Kahanec ?i Zimmermann, „EU Labor Markets after Post-Enlargement Migration”, în care se analizeaz? efectele migra?iei în statele de origine, din perspectiva demografic?, dar ?i modul în care afecteaz? imigran?ii societatea de destina?ie, ?i în ce m?sur? ace?tia iau locurile de munc? ale popula?iei autohtone. Concluzia la care ace?tia ajung este c? migra?ia, în sensul de circula?ie liber?, ar putea fi o solu?ie pentru unele probleme demografice ?i economice, cel pu?in în cadrul UE. Zimmermann a elaborat o mul?ime de lucr?ri, pe tema migra?iei. Multe dintre acestea trateaz? migra?ia european?, rela?ia dintre migra?ie ?i dezvoltare economic?, politicile referitoare la migra?ie, asimilarea migran?ilor, calitatea ?i comportamentul lor, rela?ia lor cu popula?ia autohton? în ?ara de destina?ie: „Migration and Economic Development”, cele patru volume din seria „The Economics of Migration”, „Migrants, Work, and the Welfare State”, „European Migration: What Do We Know?”.

Alte lucr?ri importante din literatura interna?ional? ar fi: „Poverty, International Migration and Asylum” (G. Borjas) – tot pe tema consecin?elor economice ale migra?iei, „The Age of Migration: International Population Movements in the Modern World” (S. Castles, M.J. Miller), în care se analizeaz? natura mi?c?rilor migratoare ?i efectele migra?iei în diferite ??ri, printre care ?i Fran?a. „The Politics of Migration and Immigration in Europe” (A. Geddes), descrie diferitele tipuri de migra?ie ?i analizeaz? politica ?i politicile europene de imigra?ie, cu referire la unele ??ri precum Fran?a, Marea Britanie ?i Germania. O lucrare care abordeaz? fenomenul migra?iei în mas? este „The Age of Mass Migration: Causes and Economic Impact” (T.J. Hutton, J. Williamson), care analizeaz? modul în care imigran?ii î?i aleg ?ara de destina?ie, motivele imigr?rii (sunt oare „împin?i” de s?r?cia din ?ara lor, sau sunt „atra?i” de bun?starea ?i prosperitatea altor state?), precum ?i impactul migra?iei asupra standardelor de via?? ?i nivelului salarial din ?ara de destina?ie.
În ce prive?te literatura româneasc?, una din lucr?rile importante de men?ionat este „Migra?ie ?i politici europene” (V.A. C?m?r??an), care analizeaz? efectele migra?iei asupra statelor gazd? ?i a celor de origine.
În analiza migra?iei sunt deosebit de importante sursele de date, care ofer? o imagine a evolu?iei ?i tendin?elor migratoare de-a lungul timpului. Surse utilizate pentru realizarea aceastei lucr?ri sunt statisticile realizate de Organiza?ia Mondial? pentru Migra?ie, baza de date a Na?iunilor Unite ?i baza de date a Institutului Na?ional de Statistic? ?i Studii Economice din Fran?a.

Migra?ia în Fran?a – scurt? istorie ?i situa?ie statistic? actual?
Fran?a are o lung? istorie în ce prive?te migra?ia. Imigran?ii au fost adu?i înc? din secolele XVIII-XIX, când în urma procesului de industrializare ?i a sc?derii ratei natalit??ii, a ap?rut un deficit de mân? de lucru. Multe state industrializate, precum Germania, datorit? ratelor natalit??ii ridicate, reprezentau în principal state de emigrare, astfel c? Fran?a era oarecum o excep?ie în acest sens. R?zboaiele din 1870-1871 ?i Primul R?zboi Mondial (1914-1918) au contribuit ?i ele la agravarea deficitului de mân? de lucru ?i la declinul popula?iei. Marele R?zboi a adus Fran?ei pierderi de aproape 1,4 milioane de vie?i ?i aproape 1,2 milioane de persoane au r?mas cu dizabilit??i în urma r?zboiului.
Situa?ia migra?iei în Fran?a a fost puternic influen?at? de mo?tenirea colonialismului din secolele anterioare, dar ?i de lunga tradi?ie de recrutare a muncitorilor str?ini. În timpul Marelui R?zboi ?i în continuare, mul?i musulmani algerieni au fost recruta?i pentru a munci în zona metropolitan? a Fran?ei. Dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial, s-au ridicat unele bariere în ce prive?te emigra?ia ?i astfel, unii dintre ace?ti muncitori au primit cet??enia francez?. Cu toate acestea, Fran?a credea c? de îndat? ce li se vor încheia contractele de munc?, ace?tia se vor reîntoarce în ?ara lor de origine. În schimb, aceast? speran?? nu s-a materializat, ci dimpotriv?, datorit? programelor de reunificare familial?, membrii de familie au putut s? li se al?ture ?i s? se stabileasc? împreun? în ?ara gazd?. Astfel, în ultimul secol, nivelul migra?iei a crescut, producând un impact major asupra naturii societ??ii franceze, prin faptul c? s-a creat o realitate social? separat? în zonele suburbane, acestea fiind dominate de migran?i ?i de copiii acestora, ceea ce a dus totodat? ?i la crearea unui mediu de excludere social?, ?i slabe posibilit??i de dezvoltare economic? ?i social?. În plus, se remarc? ?i diferen?a dintre genera?iile de imigran?i, cei din a doua genera?ie considerându-se francezi ?i dorind s? beneficieze de acelea?i drepturi în ce prive?te educa?ia ?i munca, la fel ca oricare cet??ean francez, în timp ce p?rin?ii, aproape 20% din ace?tia, folosesc doar limba nativ? în conversa?ie.
Dac? ini?ial imigra?ia a fost privit? ca fiind pozitiv?, benefic?, în ultimii treizeci de ani aceasta pare s? fi devenit r?d?cina problemelor sociale, astfel c? în ultimii ani statul francez a început s? adopte o politic? de integrare cu tendin?? tot mai restrictiv?. De?i a f?cut mari eforturi pentru a gestiona imigra?ia în a?a fel încât s? maximizeze beneficiile economice ale migra?iei, se confrunt? cu unele provoc?ri, precum elaborarea unor politici privind controlul ?i integrarea urma?ilor de a doua ?i a treia genera?ie a imigran?ilor.

În ciuda politicilor destul de restrictive cu privire la imigra?ie, Fran?a se confrunt? totu?i cu un num?r de imigran?i care cre?te de la an la an. Dac? în 1990 Fran?a g?zduia aproape 5,9 milioane de imigran?i, pân? în 2015, num?rul acestora a crescut la aproape 7,8 milioane (Figura nr. 1), aceasta însemnând o cre?tere de aproximativ 32%.

Figura nr. 1: Evolu?ia num?rului de imigran?i în Fran?a, în perioada 1990-2015

Sursa: United Nations, Department of Economic and Social Affairs (2015).
Conform datelor prezentate de Organiza?ia Mondial? pentru Migra?ie, imigran?ii reprezint? 12,09% din popula?ia total? a Fran?ei. Principalele ??ri de origine ale imigran?ilor sunt Algeria, Maroc, ?i Portugalia, urmate de Tunisia, Italia, Spania ?i Turcia. Figura nr. 2 prezint? evolu?ia num?rului de imigran?i din aceste ??ri, din 1990 pân? în 2015.

Figura nr. 2: Evolu?ia num?rului de imigran?i în perioada 1990-2015, din principalele ??ri de origine.

Sursa: United Nations, Department of Economic and Social Affairs (2015).

Dac? num?rul imigran?ilor din ??rile Uniunii Europene este în sc?dere u?oar? în aceast? perioad?, num?rul celor care provin din ??rile francofone ale Africii, fostele colonii franceze, este în cre?tere (num?rul algerienilor este aproape dublu fa?? de 1990). Principalele motive care îi determin? pe ace?ti imigran?i s? se stabileasc? în Fran?a nu sunt numai de natur? economic?, mul?i vin în scopul reîntregirii familiei. Un factor care contribuie la alegerea Statului Francez ca ?ar? de destina?ie este ?i factorul lingvistic, adic? cunoa?terea limbii franceze (în special imigran?ii din fostele colonii, dar ?i din alte ??ri francofone), integrarea lor în societate fiind facilitat? de acest aspect. Din aceast? cauz? refugia?ii din Siria, ?i Orientul Mijlociu în general, prefer? s? nu se opreasc? aici, ci s? treac? mai departe c?tre Marea Britanie, ceea ce face din Fran?a o ?ar? de tranzit.

Migra?ia este principala cauz? pentru care Fran?a g?zduie?te cele mai mari comunit??i de musulmani ?i evrei din Europa.
Consecin?ele migra?iei
A?a cum spuneam mai devreme, consecin?ele migra?iei sunt multiple ?i variate. Cele mai importante sunt cele economice, demografice, sociale ?i nu în ultimul rând, amenin?area securit??ii. Toate acestea pot fi analizate din dou? puncte de vedere: din perspectiva ??rii de origine ?i din perspectiva ??rii de destina?ie. Fostul secretar general al Na?iunilor Unite, Kofi Annan, declara în 2006 c? de?i migra?ia creeaz? unele dificult??i în ce prive?te politicile, nu trebuie s? pierdem din vedere poten?ialul imens de a aduce beneficii ??rii de origine, a celei de destina?ie ?i chiar a migran?ilor îns??i.
În ce prive?te efectele economice ale migra?iei, acestea se refer? în principal la capacitatea de ocupare a for?ei de munc?, segmentarea acesteia, distorsiuni salariale ?i amplificarea economiei subterane.
Efectele pot fi clasificate în dou? categorii: pozitive ?i negative. În ce prive?te ??rile de origine, unul dintre efectele pozitive cele mai importante sunt remiten?ele trimise de imigran?i c?tre familiile r?mase în ?ar?. Un alt aspect pozitiv ar putea fi, într-o oarecare m?sur?, sc?derea ratei ?omajului. În schimb, unul din efectele cele mai mari în ?ara de origine este pierderea de „creiere” („brain drain”), în cazul emigr?rii în mas? a for?ei calificate de munc?. Cât despre ?ara de destina?ie, efectele pozitive sunt greu de cuantificat, îns? în unele cazuri este o oportunitate pentru acestea de a suplini lipsa for?ei de munc? local?. Kofi Annan mai spunea ?i c? imigran?ii consolideaz? produc?ia na?ional?. Ca efecte negative, poate fi men?ionat cel de ocupare a locurilor de munc? destinate popula?iei autohtone, care duce la cre?terea ?omajului în rândul acesteia. Un alt efect negativ este crearea unor distorsiuni salariale (în principal sc?dere) ?i dezvoltarea economiei subterane (munca „la negru”). Nu în ultimul rând, imigran?ii determin? sarcini sporite asupra sistemului de protec?ie social?, îns?, dup? cum argumenta Annan, chiar dac? ace?tia primesc ajutoare sociale, prin impozitele pe care le pl?tesc, de fapt aduc un venit mai mare statului, a?adar acest aspect ar trebui analizat mai în profunzime.
În ceea ce prive?te aspectul demografic, migra?ia are un impact mai mult negativ, în special în cazul în care migran?ii doresc s? se stabileasc? definitiv în statul de destina?ie (migra?ie permanent?), determinând astfel pierderi de popula?ie în ?ara de origine, ceea ce ar putea duce la un declin economic în acea ?ar?. De asemenea trebuie ?inut cont de faptul c? majoritatea migran?ilor sunt adul?i tineri (vârste cuprinse între 25-45 ani) cu un grad ridicat de fertilitate, lipsind practic ?ara de origine de aceast? fertilitate. Pe de alt? parte, un pericol pentru ?ara de destina?ie, în cazul unei migra?ii în mas?, ar putea fi suprapopularea, îns? dac? aceast? ?ar? se confrunt? cu un declin al popula?iei (îmb?trânire, rat? a natalit??ii sc?zute, rat? a mortalit??ii crescut?), migran?ii ar putea fi solu?ie pentru dep??irea acestui declin.

Efectele sociale ale migra?iei asupra ??rii de origine sunt reflectate, cele negative, în special în via?a de familie. Migra?ia are un impact enorm asupra familiilor, afectând stabilitatea acestora ?i determinând cre?terea ratei de devian?? ?colar? juvenil? ?i de abandon ?colar în rândul elevilor cu p?rin?i emigra?i. Exist? ?i unele aspecte pozitive, în mai mult în cazul în care este vorba de o migra?ie temporar?, ?i anume: transferul de civiliza?ie, modernizarea societ??ii, dar mai cu seam? dezvoltarea spiritului antreprenorial. Nici în ??rile de destina?ie, lucrurile nu stau foarte bine la acest capitol. Desigur, un efect pozitiv ar fi cel de cre?tere a multiculturalismului ?i melting-pot-ul, îns? exist? unele semne de întrebare, în sensul c? inevitabil are loc un anumit grad de asimilare, ?i cultura ?i tradi?iile unora se pierd. În ce prive?te partea negativ?, imigran?ii afecteaz? coeziunea social? în ?ara de destina?ie, sporesc sentimentul de xenofobie, cum s-a putut observa ?i în urma atacurilor teroriste din ultima perioad?, când de exemplu, mul?i cet??eni francezi au declarat c? Fran?a a fost prea bun? ?i prea mul?i imigran?i a primit cu bra?ele deschise din toate ??rile arabe, iar acum suport? consecin?ele, de?i evident, nu se poate generaliza aceast? acuza?ie. Statisticile spun c? aproape 44% dintre cet??eni ar dori ca nivelul imigra?iei s? scad?. Este important de men?ionat c? dintre politicile specifice imigra?iei, Fran?a are trei politici pro-imigra?ie, ?i trei împotriv?.
De asemenea, fluxul mare de imigran?i pot reprezenta ?i un pericol pentru identitatea etnic? a popula?iei autohtone, fapt pentru care Fran?a a interzis prin lege portul v?lului islamic în ?colile publice, fiind prima ?ar? care s? ia aceast? m?sur?.

Impactul migra?iei asupra integrit??ii teritoriale ?i asupra securit??ii este discutat pe larg în cele ce urmeaz?.

Migra?ia interna?ional? ca problem? de securitate
În studiile de securitate, migra?ia interna?ional? a început s? fie privit? ca o problem? de securitate înc? de la începutul anilor ’90. Cu trecerea anilor, fenomenul migra?iei în rela?ie cu securitatea a fost studiat tot mai mult, astfel c? au ap?rut ?i clarific?ri cu privire la statutul migran?ilor ?i la tipul de migran?i care ar putea afecta securitatea. Aceste tipuri nu sunt înc? destul de clar definite, ?i par s? nu fie nici restrictive. S-a discutat despre migran?i f?r? documente („undocumented” sau „irregular”), clandestini, ilegali. Ace?ti termeni se refer? la migran?i care nu sunt autoriza?i s? p?trund? pe teritoriul ??rii de destina?ie, ?i în unele cazuri nici pe teritoriul ??rilor de tranzit. Termenul de migran?i f?r? documente este adesea utilizat ?i de Organiza?ia Interna?ional? pentru Migra?ie ?i de Uniunea European?, de?i, a?a cum spuneam, nu este foarte clar definit, aceast? categorie putând s? cuprind? migran?i economic, solicitan?i de azil, precum ?i refugia?i.
De asemenea, atunci când se vorbe?te despre securitate, este important a eviden?ia dou? tipuri de securitate: cea na?ional? ?i cea uman?. În timp ce securitatea na?ional? este centrat? pe provoc?rile cauzate de gestionarea frontierelor, securitatea uman? nu se refer? doar la siguran?a popula?iei ??rii de destina?ie, ci ?i la securitatea ?i siguran?a migrantului, deoarece, scopul principal este de a împiedica pierderea de vie?i omene?ti ?i de a proteja drepturile adev?ra?ilor refugia?i. Atunci când migra?ia este privit? ca o problem? de securitate na?ional?, aceasta se resfrânge asupra politicilor adoptate împotriva acestei amenin??ri. De cele mai multe ori, aceast? amenin?are este folosit? pentru a justifica „supraveghere sporit?, deten?ie, deportare ?i politici mai restrictive”, ceea ce are un impact asupra securit??ii migran?ilor, cei care nu au acte aleg rute tot mai dificile ?i solicit? ajutor din partea unor „c?l?uze”, care se dovedesc a fi de fapt trafican?i. Într-adev?r, ca numeroasele controale ale fluxurilor migratoare au determinat dezvoltarea pia?ei c?l?uzelor ?i a falsificatorilor de documente. De aceea, cele dou? tipuri de securitate nu ar trebui s? se exclud?, ci politicile ar trebui adoptate în a?a fel încât prin p?strarea securit??ii na?ionale, s? se asigure ?i siguran?a persoanelor.

Securitatea nu este important? numai în ?ara de destina?ie, ci trebuie considerat? la fel de important? ?i pentru ?ara de tranzit. În special în contextul valului de refugia?i care a invadat Europa în ultimul an, mai multe ??ri, a?a numite ??ri de tranzit, printre care ?i Fran?a, se confrunt? cu o dilem?: chiar dac? ?tiu c? refugia?ii nu se vor stabili pe teritoriul lor, ci vor c?l?tori mai departe, problema acestora este dac? trebuie s? îi opreasc?, s? efectueze un control asupra lor, sau s? r?mân? indiferen?i ?i s? îi lase s? treac? pur ?i simplu, f?r? a se gândi la problemele care ar ap?rea în ?ara de destina?ie, dac? ace?tia ar trece. Decizie greu de luat. S? lu?m Fran?a spre exemplu. Un num?r mare de refugia?i a intrat pe teritoriul acesteia, cu scopul de a ajunge în Marea Britanie, ca destina?ie final?. În portul Calais, îns?, ace?tia sunt opri?i. Problema este clar? pentru Fran?a: ace?tia nu se vor întoarce din drum, insistând doar s? treac? mai departe spre destina?ia lor. A?adar, Fran?a se vede în ipostaza unor oameni care nu-?i doresc s? fie pe teritoriul s?u, ?i pe care nici ?ara nu-?i dore?te s?-i aib?, ?i ei totu?i sunt acolo, ?i mul?i dintre ei au început s? aib? un comportament extrem de violent fa?? de popula?ia francez?. A?adar, întrebarea care se pune, este: ar trebui s? îi lase s? treac?, cu riscul de a afecta securitatea Marii Britanii? Sau s? le interzic? în continuare trecerea, cu riscul de a-?i afecta propria securitate? Nu trebuie uitat faptul c? sporirea num?rului de imigran?i în Fran?a ?i concentrarea lor în anumite zone, a determinat apari?ia unor conflicte ?i violen?e, afectând siguran?a individual? a popula?iei autohtone. Se sus?ine tot mai mult leg?tura dintre migra?ia clandestin? ?i criminalitatea organizat?.

Este important a men?iona aici pericolul terorist, care a crescut odat? cu sporirea num?rului de migran?i, ?i mai ales odat? cu venirea refugia?ilor. Totu?i, trebuie re?inut c? migra?ia ?i mai ales valul de refugia?i nu reprezint? o cauz? în sine a terorismului, dar are un rol important, deoarece haosul care s-a creat a facilitat infiltrarea unor terori?ti ?i aplicarea planurilor acestora.
A?a cum spuneam, Fran?a are o tradi?ie lung? în ce prive?te migra?ia, iar atacurile s-au înmul?it ?i au devenit mai agresive abia acum în ultima perioad? de când a ap?rut criza refugia?ilor, care a adus haosul în Uniunea European?. De aceea, în rezolvarea problemei securit??ii, trebuie s? se adreseze toate cauzele posibile, nu doar migra?ia ?i elementele colaterale. Într-adev?r, din num?rul total de imigran?i de pe teritoriul francez, 31% provin din regiunea Maghreb, iar 12% din regiunea Sub-Saharian?. Dar chiar împreun?, ace?tia reprezint? doar aproximativ 3% din întreaga popula?ie a Fran?ei. De?i de multe ori violen?ele din suburbiile Parisului sunt puse pe seama imigran?ilor, trebuie ?inut cont ?i de faptul c? o parte din vin? este a autorit??ilor, care nu au reu?it s? integreze în mod adecvat genera?iile a doua ?i a treia de migran?i, în special din cauz? c? mecanismele de integrare au tratat problema tinerilor ca pe una de securitate, ?i nu au abordat problemele sociale ?i dificult??ile economice ale acestora. Rata ?omajului în suburbii variaz? de la 30%, în zonele mai dezvoltate pân? la 85% în zonele mai s?race, a?adar nu este de mirare c? a crescut ?i rata criminalit??ii în aceste zone.

În contextul atacului din Statele Unite, în 11 septembrie 2001, s-a accentuat ?i izolarea imigran?ilor, ceea ce a favorizat tot mai mult crearea unui cadru propice de dezvoltare a terorismului ?i a re?elelor teroriste. Ca dovad? stau numeroasele atacuri teroriste care au lovit Fran?a, începând cu anul 2003, ?i mai cu seam? în ultima perioad?, atacurile terifiante din ianuarie ?i noiembrie 2015, ?i cel din iulie 2016, chiar de ziua na?ional? a Fran?ei, atacuri în care ?i-au pierdut via?a sute de persoane ?i alte câteva sute au fost r?nite. Cu toate c? pre?edin?ia actual? ?i-a luat angajamentul de sus?inere a discrimin?rii pozitive, precum ?i includerea reprezentan?ilor de sex feminin ai minorit??ilor în guvernul francez, ca un prim pas spre îmbun?t??irea statutului minorit??ilor, ceea ce se întâmpl? ast?zi pe întreg teritoriul Europei vine oarecum în contradic?ie: for?ele de poli?ie din toat? Europa se concentreaz? pe g?sirea unei leg?turi între diaspora nord-African? ?i terorism. Aceast? atitudine este determinat? de faptul c? nu reu?esc s? g?seasc? un r?spuns la întrebarea: „de ce tinerii cet??eni europeni, n?scu?i ?i crescu?i în Europa, particip? în aastfel de cauze precum fundamentalismul islamic?” ?i într-adev?r, este dificil? investigarea în acest sens, f?r? a stigmatiza comunit??i întregi de imigran?i.

Noi m?suri de securitate în Fran?a
De?i Fran?a s-a num?rat printre primele ??ri care au sus?inut gr?birea procesului de eliminare a controalelor de frontier? comun?, al?turi de Germania, fapt ce a stat la baza Acordului Schengen, ?i de?i de-a lungul timpului a acceptat g?zduirea a milioane de imigran?i, în urma cre?terii num?rului atacurilor teroriste începând cu anul 2014, când a crescut îngrijor?tor ?i num?rul refugia?ilor care veneau spre ??rile europene, s-a v?zut nevoit? s? adopte unele m?suri mai drastice.
În acest sens, Fran?a a adoptat mai multe m?suri, atât la nivel „extern (represalii militare asupra grup?rii Daesh în Siria ?i în Irak, intensificarea ini?iativelor diplomatice), dar ?i la nivel intern”. Între m?surile adoptate imediat pentru „asigurarea securit??ii francezilor” se num?r? instaurarea st?rii de urgen??, pe o perioad? de trei luni, ?i înt?rirea prezen?ei militare ?i poli?iene?ti, prin mobilizarea a peste 4000 de persoane, din care 2500 de poli?i?ti, aproape 600 de militari, peste 500 de pompieri ?i înc? aproximativ 500 de persoane din cadrul unor asocia?ii autorizate care ofer? servicii de securitate. Num?rul acestora a crescut ulterior, ajungându-se la mobilizarea a peste 100000 poli?i?ti ?i jandarmi, pentru securizarea ??rii ?i frontierelor sale, ?i 10000 de militari, în cadrul opera?iunii „Sentinelle” (Santinela). În plus, s-au creat posturi suplimentare în cadrul poli?iei ?i jandarmeriei, al ministerului de justi?ie ?i în cadrul v?milor, în total peste 8000 de posturi. De asemenea, s-a reinstaurat controlul în 220 de puncte de frontier?, iar în cel pu?in 40 dintre ele acest control a devenit sistematic ?i permanent. Mai mult, dup? atentatele de la Bruxelles, în martie 2016, chiar s-a închis frontiera Fran?a-Belgia. Totodat?, s-a impus verificarea actelor de identitate ?i a biletelor în g?ri, ?i mai am?nun?it în aeropoarte.
În ce prive?te m?surile în domeniul legisla?iei, s-a propus un proiect de lege constitu?ional?, cu dou? obiective principale: înscrierea amenin??rii teroriste în Constitu?ie ca regim de excep?ie pentru instaurarea st?rii de urgen?? (cele dou? excep?ii existente, art. 16 ?i 36 nu corespund caracteristicilor situa?iei cu care s-a confruntat Fran?a în anul 2015), al doilea obiectiv vizat fiind acela de a oferi o baz? constitu?ional? pentru unele m?suri noi de prevenire sau de supraveghere (inclusiv posibilitatea pierderii na?ionalit??ii franceze).
O alt? m?sur? important? a fost consolidarea serviciilor de informa?ii prin adoptarea proiectului de Lege cu privire la serviciile de informa?ii, 912/24 iulie 2015, o lege despre care organiza?iile de ap?rare a libert??ilor individuale spun c? într-o oarecare m?sur? acest tip de lege submineaz? democra?ia ?i drepturile omului.

Activarea planului Vigipirate (implementat în 1978) la nivel maxim (alert?-atentat) a fost o alt? m?sur? luat? de guvernul francez. Acesta este un dispozitiv permanent utilizat în lupta împotriva terorismului, ce func?ioneaz? în colaborare cu serviciile de informa?ii ?i permite o mai bun? monitorizare a situa?iei ?i o ac?ionare mai rapid? ?i coordonat? în caz de pericol. Planul Vigipirate are mai multe planuri de interven?ie specifice: Biotox (în caz de pericol biologic), Piratox (în caz de pericol chimic) ?i Piratome (în caz de pericol nuclear ?i radiologic).
Nu în ultimul rând, guvernul francez a apelat la cooperarea cu alte state din Uniunea European?, f?când eforturi în sensul consolid?rii PSAC (politica de securitate ?i ap?rare comun?), prin intervenirea mai eficient? în gestionarea crizelor. De asemenea, guvernul francez a recurs la articolul 42.7 al Tratatului Uniunii Europene, care prevede o clauz? de ajutor reciproc „în cazul în care un Stat Membru ar fi obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul s?u”. Fran?a a preferat acest articol, în locul art. 222, deoarece dorea acordarea unui ajutor sub form? de interven?ie militar? în afara grani?elor UE, ceea ce asigur? acest articol, denumit ?i clauza de ap?rare.

Toate aceste m?suri îns?, angajeaz? costuri suplimentare, asociate în special controalelor la frontier? ?i monitoriz?rii fluxurilor migratoare, precum ?i sporirii prezen?ei for?elor de ordine, care au un efect negativ asupra economiei statului.

Concluzii
Analizând aspectele prezentate mai sus, putem stabili câteva concluzii cu privire la rolul migra?iei în amenin?area securit??ii statelor ?i importan?a adopt?rii unor m?suri adecvate care s? reduc? migra?ia inacceptabil?, f?r? a aduce atingere migra?iei acceptabile.
Migra?ia trebuie v?zut? ca un fenomen demografic, care are cauze ?i efecte socio-economice. Într-un cadru haotic ?i în lipsa unui control adecvat (control al frontierei, monitorizare a fluxurilor migratoare), migra?ia poate deveni un factor care s? contribuie la amplificarea fenomenului terorist ?i la cre?terea riscului de instabilitate ?i insecuritate na?ional?. Pentru a evita acest lucru, trebuie luat? în considerare ?i problema excluziunii sociale ?i a discrimin?rii imigran?ilor, care poate avea ?i alte efecte negative, precum cre?terea criminalit??ii, segmentarea for?ei de munc?, sc?derea salariilor, sau dezvoltarea economiei subterane.
Atacurile teroriste ?i criza refugia?ilor amplific? riscul de stigmatizare a unor comunit??i de migran?i, cum ar fi cele musulmane, de aceea, m?surile adoptate de guverne în vederea sporirii securit??ii trebuie s? aib? în vedere evitarea generaliz?rilor ?i concentrarea pe adev?ratele cauze ?i adev?ra?ii vinova?i.
Ca o concluzie general?, putem spune c? nivelul migran?ilor în compara?ie cu popula?ia total? pe Glob este aproximativ la fel ca în urm? cu un secol: între aproximativ 2,5%-3%. Ceea ce s-a schimbat între timp a fost doar direc?ia migra?iei, care a schimbat în acela?i timp ?i modul în care percepem noi migra?ia. Atunci când etichet?m migra?ia ca o amenin?are la adresa securit??ii, nu trebuie s? ignor?m contribu?iile economice, sociale ?i culturale pe care le poate avea migra?ia în ??rile de destina?ie, precum ?i contribu?iile financiare în ??rile de origine.

Bibliografie
Adamson, Fiona B., Crossing Borders: International Migration and National Security, în International Security, 31: (1), 2006, pp. 165-199
Alexseev, Mikhail A. , Immigration Phobia and the Security Dilemma, Cambridge: Cambridge University Press, 2006
Bauer, Thomas K., Zimmermann, Klaus F., Causes of international migration: a survey, in C. Gorter, P. Nijkamp, J. Poot (eds.), „Crossing Borders: Regional and Urban Perspectives on International Migration”, Aldershot: Ashgate, 1998, pp. 95-127
Borjas, George J., Jeffery Crisp, Poverty, International Migration and Asylum, New York: Palgrave, 2005
Castles, Stephen, Miller Mark J., The Age of Migration: International Population Movements in the Modern World, Londra: Macmillan, 1998
C?m?r??an, Vasile-Adrian, Migra?ie ?i politici europene, Cluj-Napoca: CA Publishing, 2013
Circulara nr. 1649/20 septembrie 1994, online HYPERLINK “http://www.assemblee-nationale.fr/12/dossiers/documents-laicite/document-3.pdf”http://www.assemblee-nationale.fr/12/dossiers/documents-laicite/document-3.pdf, accesat 27 mai 2016
Collier, Paul, Illegal Migration To Europe: What Should Be Done?, în Social Europe Journal, 2014, accesat online http://www.social-europe.eu/2014/09/illegal-migration/, în data de 7 iulie 2016.

Consiliul Mini?trilor, La réponse aux attentats terroristes, 18 noiembrie 2015, accesat online la: http://www.gouvernement.fr/conseil-des-ministres/2015-11-18/la-reponse-aux-attentats-terroristes, în data de 20 iunie 2016
Du?u, Petre, Provoc?ri actuale pentru securitatea european? / dr. Petre Du?u, Cristina Bogzeanu. – Bucure?ti : Ed. Universit??ii Na?ionale de Ap?rare „Carol I”, 2010
Escafré-Dublet, Angéline, Mainstreaming Immigrant integration policy in France: education, employment and social cohesion initiatives, MPI Europe, 2014
Esipova Neli, Ray Julie, Pugliese Anita, Tsabutashvili Dato, How the World Views Migration, International Organization for Migration, 2015
European Council on Foreign Relations, Article 42.7: An explainer, accesat online la http://www.ecfr.eu/article/commentary_article_427_an_explainer5019, în data de 13 iulie 2016.Ford, Robert, Acceptable and Unacceptable Immigrants: How Opposition to Immigration in Britain is Affected by Migrants’ Region of Origin, în Journal of Ethnic and Migration Studies, Vol. 37, Nr.7, 2011
Geddes, Andrew, The Politics of Migration and Immigration in Europe, Sage, 2003
http://encyclopedia.1914-1918-online.net/article/post-war_societies_france, accesat 28 iunie 2016
http://focus-migration.hwwi.de/France.1231.0.html?&L=1, accesat 28 mai 2016
http://www.insee.fr/
http://www.vie-publique.fr/politiques-publiques/politique-immigration/immigres-cite/Hutton, Timothy.J., Williamson, Jeffrey, The Age of Mass Migration: Causes and Economic Impact, Oxford: Oxford University Press, 1998
International Council on Human Rights Policy, Irregular Migration, Migrants Smuggling and Human Rights: Towards Coherence, 2010, accesat online: http://www.ichrp.org/files/reports/56/122_report_en.pdf, în data de 7 iulie 2016
IOM, World Migration Report 2015, online la HYPERLINK “http://publications.iom.int/system/files/wmr2015_en.pdf”http://publications.iom.int/system/files/wmr2015_en.pdf (accesat 22 Iunie 2016)
Kahanec, Martin, Zimmermann, Klaus F., eds., EU Labor Markets after Post-Enlargement Migration, Berlin ?i Heidelberg: Springer, 2009
Koser, Khalid, When is Migration a Security Issue?, în Brookings, 2011, accesat online la: http://www.brookings.edu/research/opinions/2011/03/31-libya-migration-koser, în data de 28 mai 2016
Koser, Khalid, Irregular migration, state security and human security, lucrare pentru Policy Analysis and Research Programme al Global Commission on International Migration, 2005
Legros, Michel, Inclusion sociale et active : Une politique à minima. Analyse des politiques nationales, Comisia European?, 2012
LOI n° 2015-912 du 24 juillet 2015 relative au renseignement (1), accesat? online: https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000030931899&categorieLien=id, în data de 30 mai 2016HYPERLINK “https://www.legifrance.gouv.fr/affichCode.do?;idSectionTA=LEGISCTA000006147766;cidTexte=LEGITEXT000006070158”
Lutterbeck, Derek, Policing Migration in the Mediterranean, în Mediterranean Politics, Vol. 11, No. 1, 59–82, Martie 2006
Mengin, Henri, Le service social d’aide aux émigrants, în: Population, vol. 29, nr. 1, pp. 174-179, 1974, online http://www.persee.fr/issue/pop_0032-4663_1974_hos_29_1?sectionId=pop_0032-4663_1974_hos_29_1_16163 (accesat 26 mai 2016)
Ndiaye Ndioro, Migration and Security from the Migrants’ Perspective, în Jerry Sommer and Andrea Warnecke (eds.) The Security-Migration Nexus. Challenges and Opportunities of African Migration to EU Countries, Documentation of the International Conference, Bonn, 22–23 Februarie 2008, pp. 22-23
Parkes, Roderick, Migration and terrorism: the new frontiers for European solidarity, EU Institute for Security Studies, Brief – No37 / 04 Decembrie 2015, accesat online la: http://www.iss.europa.eu/publications/detail/article/migration-and-terrorism-the-new-frontiers-for-european-solidarity/ , în data de 5 iunie 2016
Platform for International Co-operation on Undocumented Migrants, Who are Undocumented Migrants. PICUM, 2014, accesat online la http://picum.org/en/our-work/who-are-undocumented-migrants/ , în data de 7 iulie 2016
Pritchett, Lant, Let Their People Come: Breaking the Gridlock on Global Labor Mobility, Washington, DC: Center for Global Development, 2006
R?du?, Cornel, Migra?ia ?i impactul asupra familiei, Craiova: Sitech, 2009
Thompson, C., 2013. Frontiers and Threats: Should Transnational Migration Be Considered a Security Issue?. Global Policy Journal, 20.11. < http://www.globalpolicyjournal.com/blog/20/11/2013/frontiers-and-threats-should-transnational-migration-be-considered-security-issue
United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2015), Trends in International Migrant Stock: Migrants by Destination and Origin, UN Database (POP/DB/MIG/Stock/Rev.2015), accesat online: http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/data/estimates2/estimates15.shtml, în data de 18 mai 2016
United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division, Trends in International Migration, 2015, 4/2015
Von Humboldt, Wilhelm, The Sphere and Duties of Government, traducere din limba german?: Joseph Coulthard, Londra: John Chapman, 1854
Wæver, Ole; Buzan, Barry; Kelstrup, Morten & Lemaitre, Pierre, Identity, Migration and the New Security Agenda in Europe, New York: St Martin’s Press, 1993
Zimmermann, Klaus F., European Migration: What Do We Know?, (Editor) Oxford/New York: Oxford University Press, 2005
Zimmermann, Klaus F., Migrants, Work, and the Welfare State. (Editor, cu T. Tranaes.) Odense: University Press of Southern Denmark, 2004
Zimmermann, Klaus F., Migration and Economic Development, (Editor.) Springer-Verlag. Berlin. Heidelberg. New York. Tokyo, 1992
Zimmermann, Klaus F., The Economics of Migration. The Migration Decision and Immigration Policy, Vol. I. (Editor, cu T. Bauer.) Cheltehnam: Edward Elgar Publishing Ltd., 2002.

Zimmermann, Klaus F., The Economics of Migration. Assimilation of Migrants, Vol. II. (Editor, cu T. Bauer.) Cheltenham: Edward Elgar Publishing Ltd., 2002
Zimmermann, Klaus F., The Economics of Migration. Quality and Behavior of Migrants, Vol. III. (Editor, cu T. Bauer.) Cheltenham: Edward Elgar Publishing Ltd., 2002
Zimmermann, Klaus F., The Economics of Migration. Migration and the Natives, Vol. IV. (Editor, cu T. Bauer.) Cheltenham: Edward Elgar Publishing Ltd., 2002